Evenimente apicole | Prezentare Ernst Wagner

Invitatie seminar Ernst Wagner

Luna viitoare, pe data de 13 noiembrie 2015, are loc la Scoala Generala din localitatea Hamba, in apropierea Sibiului, un seminar sustinut de Ernst Wagner, cu titlul: “Întreţinerea familiilor de albine sub aspecte naturale si economice, mod de lucru, înmulţire si selecţie“, in cadrul unui proiect mai vast al asociatiei Melikoleg.

Participarea la eveniment este gratuita, veti avea de suportat doar costurile cu masa si… credeti-ma, daca vor gati tot doamnele ca si data trecuta, nu veti avea suficiente degete pe care sa va lingeti 🙂

Ernst Wagner este un apicultor german, nascut in Romania, care ingrijeste o stupina de cca. 400 colonii in Mudau si gestioneaza cu succes un business de echipamente apicole(imkertechnikwagner.de)

Personal, nu sunt sigur ca voi ajunge de data asta. Inceputul lunii, 30 oct – 02 nov, ma va prinde la Iasi la Congresul SRA, saptamana urmatoare, pe 07 noiembrie la Craiova, la intalnirea anuala a apicultorilor olteni(ce pungasi astia, ne-au facut pe toti olteni…) si nu stiu daca voi mai avea chef sa iau din nou jumatate de tara la picior(de fapt la anvelopa), pana la Sibiu. Cu toate ca daca ma gandesc putin cum trebuie sa arate valea Oltului…

Oricum, voi daca doriti sa mergeti, si eu asa va sfatuiesc, gasiti in invitatia atasata tot ce va trebuie. De fapt trebuie sa retineti doar ca pentru inregistrare este necesar sa trimiteti un email la: info@melikoleg.ro

Daca ajungeti acolo, plecand de la acest articol(dar nu neaparat), nu uitati sa reveniti sa ne povestiti si noua cum a fost.

Al VIII- a congres al Societatii Romane de Apiterapie

Cel de-al -VIII- a congres al Societatii Romane de Apiterapie – S.R.A. are loc in acest an la Iasi.

Afis beta Iasi 2015(1)

Se desfasoara in perioada 30 octombrie – 02 noiembrie 2015 si este gazduit de Hotel Unirea. Ma astept sa fie un eveniment deosebit, asa ca sunt nerabdator sa vina sfarsitul lunii. Sper sa avem si vreme faina, mai ales ca avem programata si o vizita la stupina colegului Catalin Maxim si nu as vrea sa o vizitam pe ploaie(data trecuta am avut si zapada pe drumul de intoarcere)

Cei care rataciti intamplator pe paginile blogului meu si care, la fel de intamplator, nu ati aflat deja de eveniment trebuie sa stiti ca inca mai aveti timp sa va rezervati un loc la congres.

Daca inca nu ne cunoastem, vom avea ocazia sa depanam si cateva povesti apicole la o cafea.

Lucrari in stupina, restrangere de toamna.

Am terminat saptamana trecuta cu restrangerea cuiburilor. Am fost cam la limita si am tras 2 zile plus o jumatate de duminica in care am pacatuit prin munca. Dar am reusit sa termin exact inainte de a se strica vremea.

Varroa Destructor
Foto: Arhiva personala|Caderi de varroa in urma tratamentului

Am dansat putin pe sarma pentru ca desi stresat ca vine vremea rea si nu voi apuca sa fac restrangerile, am evadat pentru cateva zile pe malul Dunarii la un pescuit, impreuna cu un prieten, si el apicultor.

Imediat dupa ce ne-am intors, am intrat abrupt in munca din stupina, inca de duminica dupa amiaza. Evit sa lucrez in aceasta zi, insa cum prognoza meteo nu era favorabila, mi-am calcat pe inima. Oricum puteam foarte bine sa nici nu o fac, randamentul fiind destul de scazut.
Am prins apoi doua zile pline, luni si marti in care am cam terminat ce aveam de facut. Desi luni dupamiaza au inceput cativa stropi de ploaie care m-au speriat putin, am reusit sa termin tot ce imi planificasem.

Acum mai am doar cateva unificari de facut, impachetari si sa le dau liber pana la primavara.

Stupina intra in sezonul rece in regula, cu rezerve de hrana indestulatoare dar cu ceva mai putin albina ca in anii trecuti, in conditiile in care nu am facut deloc stimulari sau completari in aceasta toamna.

Si infestarea cu acarieni a fost cam ridicata insa tratamentele au dat rezultate, semnele aratand ca famiile intra in iarna relaxate si din acest punct de vedere.

Orasul blocat de trei stropi de ploaie

Afara ploua, Base e de vina! 🙂

vehicul_pastoral

In dimineata asta am scos masina din parcare sa duc copii la scoala. Vremea cainoasa de afara m-a facut, pentru ca de regula merg pe jos. Un drum la scoala apoi unul la gradinita = 45 minute. Pe o distanta de pana intr-un kilometru, drum care in conditii normale iti ia cateva minute.

Dar de unde conditii normale, intr-un oras sufocat de trafic la primul strop de ploaie sau primul fulg de nea?

Ma intrebam in masina, oare de ce onor primarele nostru(exact, derbedeul arestat) nu primea “spaga” 10% si din fiecare drum pe care contribuabilul il face prin oras? Va dati seama ca daca primarul pierdea 10% din timpul pierdut de cetatean, o tineam numai in “electorale”?

La pescuit pe Dunare. Izvoru frumos, Mehedinti.

Desi stresat ca vine vremea rea si nu voi apuca sa fac restrangerile de toamna ale familiilor de albine, zilele trecute m-am lasat convins si am evadat pentru cateva zile pe malul Dunarii la un pescuit, impreuna cu un prieten, si el apicultor.

Dunare, octombrie 2015
Foto: Arhiva personala|Pescuit pe Dunare

Pescuitul s-a dovedit a fi un insucces total, vegetatia acvatica facand practic imposibila o partida reusita. Dupa cateva recuperari ale monturilor pline cu vegetatie si vreo 2 ruperi, am renuntat la speranta ca voi si prinde ceva si am trecut la odihna si tratament. Nici macar la partea de odihna nu am avut mare succes, corpul meu nu mai raspunde la fel de relaxat la dormitul in cort. In plus, am avut lipsa de inspiratie sa asez cortul pe niste denivelari ale terenului care mi-au facut zile(de fapt nopti) fripte. La final, chiar daca am scurtat cu o zi, fiecare oscior al corpului meu avea de comentat cate ceva.

Daca la pescuit nu am avut succes, am admirat asezarile sarbesti de pe celalalt mal, lebedele, gastele ratele si cormoranii care se preumblau prin jur cu care am si tras cateva cadre.

Dunare, octombrie 2015
Foto: Arhiva personala|Pescuit pe Dunare
Dunare, octombrie 2015
Foto: Arhiva personala|Pescuit pe Dunare

Prietenul meu a cedat psihic si a bagat niste mamaliga pe 2-3 lansete drept pentru care a bagat la minciog un crap romanesc de vre 3kg si o platica la un kilogram si putin. Plus alte 3 platici mai mici pe care le-a eliberat.

Eu am rezistat vitejeste si mi-am pastrat statutul de pescar de crap, ramanand in continuare pe monturi de porumb. Dar la porumbul meu, asa cum spuneam, a tras doar bradisul. M-am mai jucat vreo jumatate de ora cu niste lingurite, incercand sa pacalesc niste salau si avat care mai sareau pe langa mal. Tot in zadar si am renuntat si la asta destul de repede.

Am plecat de la Dunare, cu o zi mai devreme decat stabilisem si mi-am promis ca anul viitor, pe la sfarsitul verii/inceputul toamnei voi organiza “o delta” de care imi e foarte dor.

Am ajuns acasa exact la timp pentru a duce copii la petrecerea unui coleg de-ai celui mic, reusind astfel sa imi tin promisiunea cu toate ca m-am sustras cu greu participarii la petrecerea piticilor, lasand toata “responsabilitatea” pe umerii sotiei.

Aici cateva poze daca-ti e dor de apa.