Impozitarea apiculturii

Majoritatea celor care vizitati aceasta pagina, stiti deja ca in aceste zile o cutuma veche de secole a fost calcata in picioare si data deoparte pentru ca in locul sau sa ramana cativa firfirici.
Da, bineinteles, de impozitarea apiculturii vorbesc. Activitate de o insemnanatate uriasa pentru omenire, apicultura a fost din timpuri stravechi si pana azi scutita de impozitare.

Banii sau Roiul! Din opere alese de popor

Banii sau Roiul! Din opere alese de popor. (Sursa foto realitate.net)

Acum, importanta uriasa a acesteia este neinsemnata fata de uriasa foame de bani a unui guvern, pentru care singura solutia de a-si astampara aceasta foame este aceea de a intoarce pe dos orice buzunar gaseste diponibil. Pastrand in subconstient vechile lozinci care ii insufleteau acum cateva zeci de ani, le scot din nou la lumina, foarte putin schimbate. Se pare ca lupta impotriva chiaburului este inlocuita cu lupta impotriva chiaburului inca nenascut.
Pe ei!”, par ca spun mai marii nostri, “nu-i lasati sa ridice capul, distrugeti-i acum cat inca au unchiile moi si inca nu le-au cazut dintii de lapte.

Onorat guvernul care ne conduce, a publicat in 23 ianuarie ordonanta nr. 8 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Ca urmare, apicultura va fi impozitata pe baza unor norme de venit, stabilite in functie de numarul de familii detinute.
Astfel pana in 50 de familii(initial primul prag era propus la 100) nu se va aplica un impozit. La un numar mai mare de 50 de familii se va aplica un impozit de 16% din norma de venit anuala stabilita.

50-100 familii – norma de venit 70 lei(70 x 16 : 100)
> 100 familii – norma de venit 98 lei(98 x 16 : 100)

Ce sa zic, sa ne traiti domnilor guvernanti si fie ca mareata voastra guvernare sa aduca implinirea sufleteasca celor care v-au votat, prin unele locuri cu 4-5 maini.

Zbor de curatire. A fi, sau a nu fi.

Maine mi-am propus sa ajung in stupina. Din doua motive. Trebuie sa duc un transport de rame, pe care le am de sambata in masina si cel de-al doilea motiv, pentru ca sper sa prind maine un zbor de curatire(pentru cei fara legatura cu apicultura va explic altadata ce inseamna asta).

Tot astept nerabdator de cateva zile, iar nerabdarea creste pe masura ce ANMH se joaca bezmetic cu nervii mei. Numai azi au schimbat “previziunile”, pentru localitatea in care am stupii, de 4 ori. De dimineata prevedeau 7 grade, mai pe la pranz 6, mai tarziu din nou 7, pentru ca la ora asta sa afiseze iar 6 grade.

Dar eu sper in continuare sa nu fac drumul doar pentru rame…


Poza nu atasez acestei postari. Nu cred ca v-ar face placere sa pun una cu un zbor de curatire 🙂
Daca ma razgandesc atasez mai tarziu una cu rame, sa nu ziceti ca sunt baiat rau.

Apiterapie. Terapie cu ceara

Tocmai descopar ca, fara sa vreau, mi-am crescut considerabil confortul si calitatea vietii la locul de munca 🙂

Saptamana trecuta am cumparat niste faguri de ceara, pe care pana la utilizare i-am depozitat intr-un loc numit birou, care insa in ultimul timp este mai mult un depozit apicol. Acum constat, cu o mare satisfactie, ca vietuiesc temporar intr-un miros extraordinar de ceara de albine.

Imi e asa un dor de primavara de nu va vine sa credeti 🙂

Hai spor la munca, care pe unde va aflati,

Ceara
(Foto: arhiva personala | Articole din ceara la Targul Mierii-Bucuresti 2012)

A propos, voi ardeti in locuinta voastra lumanari de ceara? Daca nu, nu mai pierdeti timpul. Daca nu uit(ca sa te asiguri, aminteste-mi acum printr-un comment) am sa revin cu un topic pentru a va arata un mod foarte simplu in care puteti face lumanari din fagure de ceara.

Vizita in stupina. Verificarea iernarii, prin ascultarea cuibului.

Azi am fost din nou la stupina. Mi l-am luat pe Voiculescul meu personal la subrat si am mers sa verific cum ierneaza stupii. Desi ii ascultasem inainte de sarbatori, putin ingrijorat de ce se scrie pe forum si tinand cont si ca in urma cu o saptamana si ceva am facut o mutare a stupilor, asezandu-i intr-o noua configuratie, am zis sa ma asigur ca totul e in regula.

Cu cateva exceptii, “Voiculescu” spune ca totul e ok.

Stetoscop
(Foto: arhiva personala | Voiculescu. Stetoscopul meu care asculta si sopteste tot la ureche)

Exceptiile?
Cel mai probabil unul a ramas fara regina sau a fost deranjat de ceva, va trebui sa verific situatia lui cu prima ocazie cand vremea imi va permite.

La alti sase mi s-a parut ca nu raspund prea sanatos la ciocanitul in cutie si ridicand capacul am observat si ceva albine deasupra, pe rame. Asa ca le-am pus preventiv cate o turta, desi apoi, pe drumul spre casa, am concluzionat ca m-am cam grabit.

La unul din acestia sase insa am constatat un lucru extrem de neplacut. Nu imi dau seama din ce cauza a facut foarte tare condens, undeva in coltul din dreapta care s-a transformat in gheata. Ramele destul de urate pe o portiune unde au inceput sa faca mucegai. Am verificat si parea ca stupul e bine inchis, folia inchidea bine, insa am mai aranjat putin si nu am ce sa fac decat sa astept o zi in care sa pot interveni.

Repozitionare stupi(2)

Noapte de iarna in stupina
(Foto: arhiva personala | Noapte de iarna in stupina)

Povesteam ca am inceput sa pregatesc terenul pentru repozitionarea stupilor pe vatra. Ei bine, sambata am terminat. Am mers cu gandul sa aranjez suportii, insa am beneficiat de ajutorul unui bun prieten si sunt incantat ca am terminat cu totul.

Rearanjarea vetrei era necesara, intr-ucat in toamna au ramas destul de imprastiati pe vatra.

Pentru a baga familii puternice in iarna, in toamna am procedat la unificari ramanand astfel in jur de 20 de pozitii goale. In plus, in timpul sezonului activ tin stupii destul de “imprastiati”, intr-o “ordine dezordonata”. O data pentru ca trebuie sa tin cont de configuratia terenului si apoi pentru ca plasarea diferita a stupilor sa ajute la evitarea ratacirii reginelor in timpul imperecherii.

Pe de alta parte, vreau ca in primavara, la aparitia culesului de la salcam, sa pot pregati usor imputernicirea “artificiala” a stupilor de productie, prin mutarea stupului vecin cu un rand in spate, pentru preluarea albinei culegatoare.

Bineinteles, nu este de neglijat nici faptul ca in actuala configuratie, stupii beneficiaza si de un mai bun adapost, fiind mai apropiati, mai compact asezati ca inainte.
Si inaltimea a fost putin modificata, permitandu-mi sa am pozitia spatelui dreapta in timpul lucrului. Da-i Doamne, sa inceapa odata… 🙂

In imaginea de sus, observati cum arata o parte a stupinei la final, cand deja se lasase intunericul(am asigurat insa iluminatul pe timp de noapte al stupinei)

Controlul iernarii

Iarna, coloniile de albine trebuie cat mai putin deranjate. Chiar si verificarile noastre, ale apicultorilor, atunci cand vrem sa ne asiguram ca ierneaza in conditii optime si ca totul este in regula, trebuie facute cu un deranj minim. Orice deranj, cat de mic, inseamna o agitatie inutila si daunatoare a cuibului de iernare.
Ca sa facem totusi observatiile necesare, pentru ca nici de izbeliste nu le putem lasa, avem doua posibilitati la indemana.

Ascultarea. Se face cu un stetoscop pozitionat la urdinis sau pe peretele lateral pe care este pozitionat cuibul(eu incerc astfel sa ghicesc si pozitia ghemului pe orizontala)
In lipsa stetoscopului se poate folosi un furtun subtire care sa poata fi introdus pe urdinis.
Daca si furtunul ne lipseste ascultarea se poate face lipind urechea de peretele stupului si ciocanind scurt in perete.

In functie de zgomotul pe care il scot albinele ne putem da seama de conditiile in care decurge iernarea.

– Zumzet slab, un fosnet abia auzit – posibil lipsa hranei
– Zumzet puternic, prelung, agitat – posibil lipsa regina sau un deranj extern al coloniei. Eventual un deranj cauzat de un soarece in interiorul stupului.
– Zumzet puternic vioi care inceteaza in cateva secunde – stare buna a coloniei

Verificarea consumului de hrana. In afara de ascultarea cuibului, o imagine a procesului de iernare ne putem face, in cazul stupilor cu soclu antivarroa, studiind subarul care pastreaza urmele de rosatura creata de cuib.

Rosatura

Mai sus, un subar care ne arata ca familia stransa pe 8 rame(7 intervale de albina) ierneaza corect. Fagurii de miere sunt consumati in prima treime din fata a ramelor, cu rosatura de granulatie fina.

Stuparul Arsene si viespii afgani


(foto: armi.mil)

Dintr-un articol al Adevarul, aflu ca soldatul Arsene duce lupte crancene pe frontul din Afganistan, cu viespile care ataca “albinele armatei americane”

Pe scurt, “Nouă stupi de albine din Asia au fost introduşi de către către detaşamentul pentru dezvoltarea agricolă (ADT) în diferite ferme din zonă. În ultima timp perioadă, stupii au fost atacaţi de viespi şi de hoţi de miere.”
(va pun citatul exact asa cum a fost tradus de google translate pentru baietii astia de la Adevarul)

In ajutorul soldatilor americani, ramasi interzisi in fata atacatorilor(viespii sau hotii de miere 🙂 ), a sarit romanul Arsene, crescut printre stupi de mic copil, in tara de bastina. I-a rezolvat scurt cu o reducere de urnidis.

Ca sa aflati povestea in detaliu, va pun la surse articolul din Adevarul, desi e scris cam cu picioarele si mi-i cam rusine. Stiu… cam ca la mine pe blog… doar ca eu nu primesc salariu, da? 🙂

Si alta sursa, probabil si a celor de la adevarul care uita sa o mentioneze: army.mil