O lupta castigata in razboiul contra pesticidelor neonicotinoide

stropiri la rapita

Imi promisesem ca voi incerca sa postez mai des pe blog, dorindu-mi chiar performanta unei postari zilnice. Planurile mi-au fost insa naruite odata cu venirea primaverii. Sunt extrem de ocupat cu stupina, m-am avantat cu pieptul inainte si acum trag ponoasele. Chiar daca e o activitate extrem de placuta si relaxanta apicultura se dovedeste extrem de cronofaga, asa ca pe aici, prin virtual, trec mai rar. Nu-i bai, recuperez eu cumva.

Vestea aceasta insa merita sacrificiul catorva minute pentru ca ma bucura tare. Scarbit fiind de ploconismul decidentilor de la Bucuresti in fata marilor companii producatoare de otravuri, azi am gasit o stire excelenta.

Pentru doi ani, pesticidele neonicotinoide sunt interzise in Europa

Asa ca azi am un nou motiv de bucurie, pe care vreau sa vi-l impartasesc. Un motiv de bucurie ca prin apartenenta la UE suntem uneori aparati de cretinismul decidentilor de la Bucuresti. Acestia, cei care ar trebui sa ne reprezinte interesele, dupa cum stiti probabil, au votat pentru folosirea acestor otravuri.

Bine ar fi ca acest “armistitiu” de doi ani sa ne fie util pentru a strange randurile in vederea castigarii acestui razboi.

Cititi, va rog, direct de la sursa detaliile acestei stiri: apinews.com

Vise. Roirea naturala.

M-am trezit de dimineata obsedat de un amalgam de vise care mi-au insotit azinoapte somnul.

Printre altele, “se facea ca” alergam disperat dupa niste cutii in care sa bag cativa roi iesiti dintr-un stup. exceptand disperarea, eram mirat cum de familia destul de nedezvoltata roieste, cum de roieste asa de devreme, cum de ies asa de multe roiuri.

In timp ce roiurile ieseau unul dupa altul din stup, reginele “topaind” din metru in metru pana se departau, eu alergam sa caut niste cutii in care sa le pun si bineinteles ca fie nu gaseam cutii, fie acestea erau nepregatite 🙂

Sper ca visele mele sa sa nu fie premonitii care sa imi dea peste cap visurile de a evita roirea necontrolata a familiilor.

Nu stiu ce-i cu acest vis, nu sunt stresat de subiect.

Voua vi se intampla des sa visati albinele?

Unificare familii

Azi am unificat familia a carei regina nu oua cu unul din stupii vecini. Am facut unificare cu ziar, familia lasata de ieri fara regina pusa intr-un corp deasupra stupului din stanga sa, iar intre cele doua corpuri ziar. Pentru mai multa siguranta am dat si un damf de tuica. Albinele vor roade ziarul, caruia i-am facut cateva gauri cu furculita, si sper sa faca o unificare fara pierderi.

A fost o vreme favorabila, albinele au adus polen toata ziua.

Intentionam sa pregatesc azi colectoarele pe care sa le pun zilele viitoare, insa am avut mult de lucru cu alte treburi si am amanat pregatirea lor. Maine sper sa am timp sa fac asta.

Program administrativ in stupina

Am ajuns azi la stupi, tocmai la timp sa prind albinele intr-o activitate sustinuta. Carau polen abundent, de mai multe culori si, se pare, si ceva nectar.

Nu am lucrat la stupi insa am muncit toata ziua, in cea mai mare parte la curatenie prin gradina. Program adiministrativ, carevasazica.

M-am uitat doar in cativa stupi sa verific daca e necesar sa introduc rame la ouat, dar mai am de asteptat cateva zile. Am scos din stupi pungile puse ultima data cu miere, care fusese consumata. Am ajuns la timp, deja la doi stupi se chinuiau sa scoata punga pe urdinis.
Am mai bagat niste rame cu miere de la rezerva la cateva familii cu rezervele la minim, am mai zgariat cate o rama si cam asta cu albinele.

Am mai gasit o problema la o regina, in sensul ca pana la aceasta ora nu incepuse depunerea pontei. Observasem lipsa oualelor la ultimu control, pe 02 aprilie mi-am notat sa verific la cateva zile insa am uita sa o fac pana azi. Azi deja depopularea era vizibila si regina tot nu incepuse sa depuna oua. Ca atarea am sacrificat-o strivind-o pe rame si maine, cand albinele se vor simti orfane, voi unifica cele aproximativ 3 rame bine populate(din sapte) cu unul din stupii vecini.

Nu stiu ce s-a intamplat cu ea. Era regina tanara din 2012, va trebui sa verific in notite sa ii vad istoricul anului trecut.

Am facut si cateva poze prin stupina, voi reveni si cu poze imediat ce voi avea o conexiune mai buna la internet pentru a descarca pozele.

Lucru in stupina.

Am profitat de ziua asta cat de cat calduroasa si mi-am deplasat picioarele catre stupina. Va rog sa nu va lasati amagiti de poza de mai jos. Este din vara trecuta, bineinteles ca si pe la mine inca mai sunt resturi de zapada. Pun poza doar sa va dau sperante 🙂

Afumator
(Foto: arhiva personala | O zi de lucru in stupina)

In drum spre albine, am facut un mic popas sa iau cateva salcii pe care sa le trimit unui amic apicultor. Cu un an inaite, pe drumul spre stupina am dat de o salcie care infloreste foarte devreme.

Salcie
(Foto: arhiva personala | Zalog)

Am luat si eu cativa puieti, m-am laudat cu ei si apoi a urmat pedeapsa. O pedeapsa placuta insa pentru ca atat e de fain cand o vezi inflorind asa devreme incat o vreau imprastiata peste tot. Nu va ganditi ca e cine stie ce minune de pom, e doar o specie de salcie, numita zalog(credeam initial ca e salcie capreasca), care prin unele parti probabil abunda. In zona noastra insa este singura pe care am vazut-o. Am promis ca trimit cativa puieti insa cu vremea asta de rahat nu am reusit. Pana azi, cand m-am oprit si am luat ultimii puieti ce puteau fi luati fara a afecta restul. Crestem potentialul melifer al olteniei care va sa zica… 🙂

Asa… Apoi, ajuns la stupina am inceput prin a ma ruga pentru un pic de soare. Desi prognoza promitea vreme de scurmat in stup, ajuns acolo am fost primit de un cer posomorat si nici macar o albina nu se zarea printre stupi. Am rezistat insa si ceva mai tarziu au venit si cateva ore de vreme buna, in care albinele au zburat sanatos, ba chiar aduceau si ceva polen. Putin insa, trecut fiind deja de ora 14:00 cand a inceput sa se lumineze cerul.

Trantori
(Foto: arhiva personala | Trantori)

Am reusit insa sa desfiintez o familie trantorita pe care nu am apucat sa o rezolv pana acum, din cauza vremii nefavorabile. Desi nu sunt sigur ca era vorba de o regina trantorita sau se besmeticisera, am preferat sa nu risc(negasind regina) si am scuturat familia in afara stupinei. Teoria insa nu s-a potrivit cu practica si majoritatea albinelor si trantorilor au ramas ciorchine in locul in care le-am scuturat fara a se intoarce la cei doi stupi vecini, cum speram. Spre seara, le-am bagat in stup cu o rama hranitor si le-am strans cu o diafragma. Pana maine vor face foamea si apoi, daca tot nu se dau duse, poate primesc ceva sirop. Intre timp ma mai documentez sa vad ce alta solutie as putea gasi, alta decat a le lasa sa moara in zadar. Sunt totusi vreo 4 rame de albine…

Am mai facut ceva curatenie de primavara, greblat iarba, taiat pomisorii din stupina, pierdut vremea dupa dupa un nene pe care l-am rugat sa taie niste pruni din cealalta gradina(asa-i, anul asta bem tuica 🙂 ) Ba nu avea scara, ba nu avea una, ba nu avea alta… am stat ceva timp dupa el, pana l-am lasat sa se descurce cum o sti…

Maine, desi duminica, merg din nou pentru ca profitand de fereastra de vreme buna sa le pun din nou cate o punga cu miere. Tocmai ce trebuie sa ma apuc sa o pun in pungi, asa ca va pup.

Sa fiti iubiti!

Zbor de primavara si cules de polen

Pentru ca mi-am amintit, pentru ca imi e deja dor sa ajung din nou in stupina si pentru ca vreau pur si simplu sa il am aici, mai pun un film cu zborul albinelor, de zilele trecute, de pe 08 martie.

Zbor sanatos si cu bucate alese, in fiecare secunda a unui minut o albina venind incarcata cu polen.

Flori de prin stupina

flori de primavara in stupina
(Foto: arhiva personala | Flori de primavara)

E clar, a venit primavara si odata cu ea incep sa apara si tot felul de flori care ne ajuta albinele sa scoata cat mai repede nasul din barlog. Din pacate in zona mea, obisnuitele flori care cresc prin paduri lipsesc in totalitate. Oricat am umblat prin padurile din jur nu am gasit un fir de ghiocel, branduse, viorele, brebenei, micsunele, sau alte asemenea flori care abunda prin alte paduri.
Si ca sa compensez, in anii trecuti am pus cateva pe langa stupi asa ca acum am ocazia sa imi bucur din cand in cand privirea cu imaginea lor. Ceea ce va ofer si Dumneavoastra.

Branduse galbene
(Foto: arhiva personala | Flori de primavara, branduse)

Cu albinele, la o cafea

BeeCoffe
(Foto: pixelcreation.fr | Bee Movie)

Scriam cu ceva timp in urma despre comunicarea planta polenizator, prin intermediul semnalelor electrice.
Iata ca o alta descoperire mai aduce o noutate in aceasta privinta. Se pare ca unele plante al caror nectar contine cofeina, creeaza un fel de dependenta albinelor facandu-le pe acestea sa se reintoarca la planta din nectarul caruia a gustat.
Cofeina imbunatateste procesul “de invatare” al albinei, planta folosind acest lucru ca pe un drog in beneficiul propriu.

Nu trece o zi fara sa mai descoperim cate ceva despre spectaculoasa lume a celor pe care, noi oamenii, suntem obisnuiti sa le numim fiinte irationale.

Plante melifere. Salcamul Galben sau Laburnum anagyroides

Odata cu Glicina de care va povesteam anterior am plantat si 6 puieti de salcam galben(Laburnum anagyroides), care sper ca odata crescuti sa imi bucure atat privirea, prin spectaculozitatea lor, cat si abinele prin nectarul oferit in lunile mai-iunie.

Si pe acestia i-am infofolit bine, sub un strat protector de pamant si iarba uscata, asa ca nu am o poza foarte faina sa va ofer. Dar poate va era dor sa vedeti cum arata fanul. Pe cuvand ca sub stratul de fan se afla cei sase puieti. Promit sa ii convoc la o sedinta foto odata cu incalzirea vremii 🙂

Salcam Galben(Laburnum anagyroides)
(Foto: arhiva personala | Plante protejate de frig)