Sambata 3 februarie 2018, pe la ora 10:40 trecute fix, veti fi probabil cu cafeaua deja bauta. Va mai puteti bucura de o cana de ceai pentru ca, asezati confortabil in fata televizorului, sa urmariti emisiunea “Diferente si Esente” difuzata de Realitatea TV.
Invitata emisiunii, cercetator stiintific dr. Cristina Mateescu va raspunde, in cadrul unui interviu special, catorva intrebari foarte importante:
De ce este recomandata mierea in dieta noastra zilnica?
Doamna dr. Cristina Mateescu, cercetator stiintific la Institutul de Bioresurse Alimentare, presedinta comisiei stiintifice APIMONDIA va raspunde acestor intrebari si va vorbi despre multe alte lucruri legate de produsele apicole, intr-o emisiune pe care chiar va recomand sa nu o ratati.
Cu drag, eu si albinele mele!
LE: Va pun aici link catre inregistrarea filmului din arhiva postului TV si mai jos inregistrarea din Youtube.
Am gasit azi o postare interesanta pe Facebook, cu prezentarea unei ferme apicole din Serbia. Sunt trei filme care prezinta ferma si tehnologiile de lucru folosite in cadrul acesteia. Va recomand sa setati traducerea automata in limba romana si sa le sa le vizionati in ordinea prezentata.
Am mai scris, aici sau prin alte parti, despre familia de albine de sub podul peste raul Arges, din apropierea stupinei mele, pe care o monitorizez din anul 2011.
In aceasta primavara, mai precis pe data 12 martie am avut placuta surpriza sa constat ca albinele respective sunt bine merci. Ma rog, nu stiu cat de bine le este, dar cert este ca au supravietuit si acestei ierni si implinesc iata, trei sezoane de cand salasluiesc in locul respectiv.
Obisnuiti sa credem ca, noi oamenii, suntem buricul pamantului si ca niciun fir de praf nu s-ar misca fara voia noastra, am intalnit de multe ori printre apicultori afirmatia ca in natura o colonie de albine nu ar mai putea supravietui fara ajutorul nostru. Cauza principala ar fi, spun multi apicultori, acarianul varroa care in 3 ani ar avea o dezvoltare a coloniei proprii de indivizi care ar duce la distrugerea coloniei de albine. Personal am luat de buna aceasta afirmatie, considerand-o logica, desi mai aveam unele indoieli ca acarianul si-ar distruge in totalitate sursa de hrana pe care o paraziteaza.
Pe de alta parte aceasta colonie se incapataneaza sa supravietuiasca in conditii improprii, in conditii atat de dure incat iti este greu sa crezi ca ar face-o pentru mai mult de un sezon.
Colonia de albine este stabilita intr-o teava metalica, piciorul unui pod suspendat peste rau. Podul fiind suspendat, teava respectiva este supusa zilnic unor vibratii destul de puternice. Chiar daca nu este un trafic foarte intens, peste podul respectiv tot trec zilnic minim 50 de vehicule(masini, carute, etc)
Pe langa acestea, la o inaltime de cca. 6 metri chiar deasupra raului, umiditatea este ridicata tot timpul anului.
Sa recapitulam: Izolatie improprie(metal), vibratii, umezeala, lipsa tratamente antivarroa.
Ei bine, intelegeti atunci de ce ma visez uneori cu un flex in mana ca incerc sa ajung la regina acestui mic imperiu al rezistentei, pentru a-i reproduce trasaturile in stupina proprie?
Trezit din vise insa, ma multumesc sa observ cu admiratie aceste albine si sa ma intreb uneori daca ar mai supravietui si odata intrate pe mana omului.
Update: Albinele nu au mai trecut de iarna 2016-2017. La desprimavarare nu le-am mai vazut zburand si mai tarziu rezerverele au cazut victima furtisagului. Update 2: In vara 2017 “stupul” s-a repopulat, un alt roi a luat locul celor vechi. Ramane de urmarit cat vor rezista si acestea. Deocamdata in 2018 sunt inca acolo.
Postarea de azi are ca subiect un “chirias” al stupilor mei, care mi-a atras atentia si pe care l-am descoperit si imortalizat in 2011 in stupina din Dambovita.
Este vorba de Pseudoscorpion/Chelifer Cancroides. Cunoscut la noi in tara cu numele de “Scorpionul fals” sau “Scorpia de hartie” care este un fel de paianjen cu o asemanare foarte mare cu un scorpion, de unde si numele. Totusi o arahnida, chiar daca una cu infatisare de scorpion.
Pana acum stiam ca prezenta scorpionului fals in stupina este utila, intrucat aceasta se hraneste cu ouale de molia cerii, un daunator al coloniei de albine, si cu oua de furnici, nici acestea de neglijat in apropierea stupilor(sau uneori chiar in stupi, am vazut cazuri).
M-am bucurat deci, la vremea respectiva, de prezenta sa in stupii mei. De atunci, sporadic, mi-a mai atras atentia de cateva ori, insa fara a ma mai apleca asupra evenimentului cu foarte mare curiozitate.
Curiozitatea imi este insa starnita, din nou, in aceste zile cand, pornind de la o postare pe stuparitul, am dat de un proiect deosebit de interesant. Un grup de oameni incearca sa foloseasca Pseudoscorpionul in lupta contra varroa destructor.
Majoritatea apicultorilor cunosc, ceea ce ar trebui sa cunoastem cu totii, ca incepand din anii 70 cand varroa a fost semnalat pentru prima data in Europa, si pana astazi, varroa destructor a devenit cel mai mare daunator, cel mai mare pericol pentru coloniile de albine, la nivel mondial.
Iata de ce, sa descoperi ca ar putea exista un aliat care, traind in simbioza in colonia de albine, ar putea ajuta la inlaturarea acestui flagel, nu e de ici de colo.
Va dati seama ce inseamna sa putem folosi aceasta “arma” in lupta contra varroa, care sa ne ajute sa renuntam la toate porcariile si chimicalele cu care sunt infestati stupii, deci toata mierea si produsele apicole? Porcarii si chimicale care pe langa faptul ca ne otravesc viata, pe deasupra nici nu ne scapa de acarieni ci mai degraba, cu timpul, ii face mai puternici si mai rezistenti?
Ar putea fi popularea coloniilor de albine cu pseudoscorpioni o alternativa? Ar putea fi benefica o fortare a acestei simbioze? Poate ca da.
Iata, in filmul de mai jos, cum scorpionul fals se hraneste “sugand” acarienii varroa cu care este izolat.
Exista parerea ca pseudoscorpionul ar fi trait inca din vechime in simbioza cu albina, simbioza indrerupta de apicultor, odata cu aparitia stupilor moderni si tratarea acestora cu substante chimice.
Sunt insa si voci care spun ca introducerea fortata a unui nou pradator, in colonia de albine, nu ar fi chiar cea mai fericita varianta.
Care varianta este cea corecta?
Doar timpul si experientele care vor urma ne vor da raspunsul candva. Singura convingere personala pe care o am este ca folosirea substantelor mai mult sau mai putin chimice, de multe ori fara discernamant, nu este nici pe departe varianta buna.
Azi nu am obtinut parasire de garnizoana asa ca nu am ajuns in stupina.
Pana aduc noutati, pun un film cu ultimul roi pe care l-am recuperat pe la sfarsitul lunii iunie, inainte de a pleca in vacanta.
Pentru ca eram presat de timp, am procedat la cea mai simpla si rapida varianta, scuturand roiul direct in roinita. Pe o panza alba am pregatit roinita si am plasat-o direct sub ciorchinele roiului. In roinita am o rama de puiet larvar, pentru a impiedica roiul sa plece din roinita, un fagure crescut si restul foite.
